Nu vine el maine, poimaine, dar tot vine. Si abia astept, nu mai am rabdare. Cred ca o sa incep sa-mi decorez de acum casa…oare e vreo greseala in asta? Pana la Craciun am timp sa intru in spiritul sarbatorii, sa ma duc la Tuborg la portile deschise, sa-mi platesc datoriile (prost facut sistemul asta…cumperi cosmetice acum, platesti luna viitoare) si sa gasesc macar in teorie cadourile potrivite pentru toti membrii familiei. Daca vreti idei, ramaneti pe frecventa ca promit sa dau amanunte in decembrie. Astea fiind spuse, creierul meu s-a ridicat intr-un orgasm si cu ultimele puteri s-a rasculat si ca un copil mic din filmele americane cu prosti a spus..”noi oare ce-o sa primim?? oh boy, oh,boy, oh,boy”.
De ce are creierul meu orgasme? El se bucura intotdeauna de toate bucuriile vietii. El are parte de toate amintirile, toate sentimele frumoase, toata actiunea, iar eu raman cu chestiile lumesti. Nu credeam ca o sa spun asta vreodata, dar Craciunul e mai tare si decat mancarea si decat sexul. Decat amandoua la un loc. Da spun prostii, ca el oricum le implica pe amandoua.. uneori.
O sa mor de plictiseala cu mine asa vesela si entuziasmata ca peste o luna si jumatate vine Craciunul. The pain…the horror…the shame… Era activitatea mea principala sa rad de mine. Si acum? Ce sa ales de mine? Am devenit organizata si mai putin lenesa. Asta nu e bine. Daca am ramas fara principala caracteristica a mea, oare ce urmeaza? O sa devin ceva de nerecunoscut. Poate nu o sa ma mai plac. Poate…poate o sa incep sa sterg praful zilnic. Am sechele cu chestia asta, ca bunica-mea ma punea in fiecare dimineatza sa sterg praful, cand eram mica, in vacanta. Si tin si acum minte cum ma urcam in pat si ma intindeam sa sterg cele 3 tablouri mari de pe pereti. 
Oamenii chiar se schimba. E a doua oara cand imi dau seama de asta azi.
Si viata … pana la urma ce rost are? Azi ma gandesc ca are rost pentru ca vine Craciunul. 
Si…pentru ca am un iubit care ma face fericita. Si un servici care ma streseaza.Si cam atat.
mmm…Noapte buna anticipativ…ca deocamdata nu mi-e somn. N-am ajuns la nici o concluzie. Poate doar la una… maine plecam la cautat hartie creponata… Si in 2008 ma las de fumat. =))
