Dupa titlu mai,mai ca nu ai citii ce scrie aici. Iar eu am tendinta sa nu scriu.Dar cum e noapte,mi-e somn,am chef de scris si o idee mai buna nu am,raman la acest subiect. Ce poate fii atat de groaznic?

Chiar si cand ma gandesc la subiect,ma simt mica si atat de…”plebe”.Am crescut cu planuri mari. De mica mi-am dorit sa devin scriitoare.Ma uitam la cartile din biblioteca si ma gandeam la pseudonimul pe care urma sa-l folosesc.Inca nu am gasit unul ok.In acelasi timp am asociat casatoria cu cartile de dragoste (gen Sandra Brown), mult stat in casa, lipsa de aspiratii si tot ce tine de “casnic”,in general. Ca sa nu mai vorbesc de copii, si toate prostiile minore care apar intr-o casnicie. Plus ca nu o sa uit niciodata o chestie auzita in trecut, nici nu mai tin minte unde :”Barbatii se asteapta sa le spalam hainele murdare si dupa aceea sa ni se para in continuare sexy.” Cine spala? Cine platete taxele? Cine duce gunoiul? Cine duce copii la scoala? Cine face cumparatuile? Cine spala vasele? Deja simt greata cum isi face simtita prezenta. Dar,lasand toate astea la o parte, ideea nu mi se mai pare atat de ingrozitoare. Adica…acum iubesc si eu pe cineva…si imi doresc sa petrec cat mai mult timp cu el. Ah,da. E “Iubitul Meu”. Ne intelegem foarte bine,ne potrivim pe toate planurile,ne completam…si daca ar fi sa ma casatoresc…el ar fi “the chosen one”. Una din chestiile care ma face sa ma simt bine e si faptul ca o posibila casatorie o sa vina peste multi,multi ani. 7,8 ani. E prea devreme a vorbesc de copii? Cred ca da. :)) Si totusi…casatorie vs cariera. Accept ideea de casatorie numai in ideea ca pana atunci cariera va fi aranjata. Desi nu-mi dau seama cand am ajuns eu sa vreau o cariera importanta,in loc de o slujba adorabila. Nici nu conteaza.

Pana la urma nici nu-mi este foarte clara pozitia mea fata de casatoria mea. Imi plac nuntile si sunt sigura ca a mea va fi perfecta. Dar ideea de casnicie este poluata cu atatea stereotipuri incat mi se pare imposibil sa-ti placa. Asa ca…eu astept o revolutie inainte sa spun DA.Sau “aha”. depinde ce iese atunci pe moment. =))

Pana la urma cine spune ca trebuie sa ne traim viata asa cum au facut-o urmasii nostrii? Si asa m-am decis sa-mi fac un plan de batalie. Daca ma enerveaza ideea de casatorie…o elimin din viitorul meu. Am mai facut eu cu cateva chestii asa…nu e nici greu,nici daunator. Dar am nevoie de un inlocuitor. Are cineva vreo idee? Poate daca dorm peste ideea asta maine dimineatza o sa vad lucrurile mai clar.

Noapte buna,Castelana si vise din cele mai frumoase.