Azi am primit cadou o poezie dragutza.Facuta in pripa si “la mishto”.Dar mie imi place gestul.

Corul Lumii
Pe un deal,in padurele,
Pe cerul ‘norat de vrabiorele
Iata-le,vin,zeitele cerului
Podoaele lumii,coristele ne-trecute ale dorului
Cantecul lor,balade ale somnului
Ascultati-le! Ascultati-le!
Exista ceva mai minunat ca ele?
Luminile plapande,cantatoare ale cerului?
Luminile,scanteieri in intuneric
Care adapostetsc tot ce-i bun si rau.
Tot ce-i mare si mic
A carei frumusete e inorata d-un calau.
Spintecator a tot ce vede-n cale
Dar care iarta plapandele vietuitoate,
Vietuitoare ale cerului,ale unei mari azurii,
de care se bucura frumosii copii.

(nu apartine tanarului poet descoperit de mine)