Nu pot sa dorm in ultima vreme.Dar nici nu ma fortez sa o fac.Azi am stat o ora in pat,pe intuneric,uitandu-ma in gol,gandindu-ma la nimic.Si cui ii pasa?A fost o ora din viata mea.Maine o sa uit de ea.Cred ca imi pare rau ca am uitat prea multe din amintirile frumoase.Si pe de alta parte…cui ii pasa de ele?
In general problemele mele apar de unde ma astept mai putin.Si eu le inventez.Asa imi ocup eu timpul.Dar una din ele mi se pare peste capacitatile mele de a intelege sensul,logica unor lucruri.
Cum apare iubirea si ce rost are?Si aici ma refer la cazurile nefericite…aia neimpartasita. Adica…acum esti multumit de viata ta,cunosti o persoana asa cum nu credeai ca exista si brusc nu poti trai fara ea?Dar inainte sa o cunosti cum traiai bine mersi??Mie greu sa inteleg cum vine asta.Si ma bucur ca exact rationamentul asta,cu multele surori-idei pe care le are, ma va tine departe de actul pur de a iubi,de inimi frante si emisiuni gen “Din Dragoste” sau “Tradati in Dragoste”.
Si inca o zi in care adorm cu zambetul pe buze,foarte multumita de persoana care sunt si de modul in care gandesc.
Noapte buna,Castelana!!